1 vizitator online
Sugestii, sfaturi, un "bug" sau o eroare in site-ul nostru ?
Colaboratori
Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti
Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti
logo: „Alternativa timpului tau!”
Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti (fondata in 1937) are ca obiect principal de activitate organizarea si desfasurarea actiunilor cultural-artistice, educative, de informare si de divertisment, precum si alte servicii pentru studenti si tineri in general.
Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti isi propune sa contribuie la educarea si formarea studentilor si tinerilor prin mijloace specifice domeniului cultural artistic si ale educatiei non-formale si sa promoveze in randurile acestora valorile cultural artistice si ale stiintei. De asemenea, sa asigure o oferta si un cadru pentru divertisment si petrecerea timpului liber.
Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti este institutie publica, cu personalitate juridica aflata in subordinea Autoritatii Nationale pentru Tineret si in coordonarea Agentiei pentru Sprijinirea Studentilor.
Te poti implica in activitatile CCSB:
- devenind membru al formatiilor: Ansamblul Folcloric DOINA, Teatrul studentesc PODUL, Compania de Arta STUDIO 24, Grupul coral SOUND, Clubul de dans sportiv IMPETUS;
- participand la cursurile de: limbi straine, dans sportiv, chitara, fotografie, ghizi montani, dans irlandez si step, dans salsa
- petrecandu-ti timpul liber si participand la: stagiuni teatrale, spectacole de muzica, expozitii, festivaluri, cicluri de conferinte, concursuri;
- beneficiind de serviciile: inchiriere de autocare, sali de seminarii,proiectii, baluri, agape.
2007 este pentru noi un an aniversar: 70 de ani de existenta si activitate continua a Casei de Cultura a Studentilor Bucuresti si 40 de ani de existenta si activitate neintrerupta a Teatrului Studentesc PODUL.
Adresa: Calea Plevnei 61, sect. 1, cod postal 010223, Bucuresti, Adresa e-mail: cultural@ccs.ro
Telefon: (021) 315 25 42, 315 40 55, fax: 312 19 20
Centrul Naţional al Dansului - Bucureşti
Oameni care mişcă lumea.
Contextul apariţiei.
Nu se poate vorbi astăzi despre Centrul Naţional al Dansului fără să amintim că în anul înfiinţării sale în România nu exista nici un spaţiu dedicat artei dansului contemporan, care să găzduiască repetiţii, cursuri şi ateliere, şi care să prezinte regulat spectacole, acestea găsindu-şi locul cu mai mare uşurinţă în instituţiile şi pe scenele internaţionale.
Prezent / localizare/ spaţii
Centrul a fost înfiinţat sub forma unei instituţii publice, subvenţionate de Ministerul Culturii şi Cultelor, având statut de instituţie gazdă de spectacole şi centru de proiecte coregrafice.
Amplasat în Piaţa Universităţii, chiar în centrul Bucureştiului, CNDB se află situat la etajele 3 şi 4 din aripa nordică a clădirii Teatrului Naţional, în vecinătatea Lăptăriei Enache.
Kilometrul 0 al dansului contemporan a fost plasat astfel în vecinătatea kilometrului 0 al libertăţii recent câştigate din Piaţa Universităţii. O artă dinamică şi cu resurse nebănuite a căpătat, astfel, recunoaşterea oficială de care avea nevoie. CNDB a primit în administrare un fost spaţiu de expoziţie, cu o suprafaţă de aproximativ 3000 m2, a cărui funcţie a trebuit adaptată la noile cerinţe. În prezent CNDB deţine spaţii pentru birouri, 2 studiouri de repetiţii pe care Centrul le pune la dispoziţia artiştilor, o mediatecă, şi o sală de spectacole cu o capacitate maximă de 180 de locuri.
Centrul Naţional al Dansului a fost înfiinţat în iulie 2004, fiind rezultatul unei campanii de sensibilizare a opiniei publice şi a autorităţilor române susţinute de artiştii şi structurile cu activitate în domeniul dansului contemporan.
Echipa numără 13 angajaţi, la conducerea interimară a Centrului aflându-se până la finalul anului 2005 coregraful Ioan Tugearu. Din 2006 coregraful Mihai Mihalcea a preluat conducerea generală, secondat la direcţia artistică a Centrului de coregrafa Vava Ştefănescu.
Misiune
Centrul Naţional al Dansului este un cadru instituţional creat cu scopul de a susţine, dezvolta şi promova dansul contemporan, fiind conceput ca un spaţiu deschis, ca parte integrantă a contextului coregrafic internaţional. Prin strategia sa actuală Centrul susţine şi promovează programe şi proiecte care contribuie la dezvoltarea culturii coregrafice contemporane şi care face posibilă participarea scenei locale la un dialog extins la nivel internaţional. Programele şi proiectele CNDB încurajează poziţionarea critică, cercetarea şi experimentul în câmpul practicilor şi teoriilor din arta contemporană, şi susţine crearea unui mediu favorabil dialogului, reflecţiei şi dezbaterii.
Creat ca o interfaţă dinamică şi flexibilă de relaţionare între profesioniştii domeniului şi publicul larg, CNDB prezintă anual o stagiune de spectacole în care sunt invitate producţii de dans contemporan româneşti şi străine, şi coproducţiile internaţionale pe care Centrul le susţine, oferind astfel publicului o paletă largă de discursuri artistice şi opţiuni estetice.
Centrul Naţional al Dansului Bucureşti este partener asociat la Reţelei internaţionale IDEE iniţiata de Tanzquartier Viena, alături de Centre national de la danse - Paris, The Place - Londra, Dansens Hus – Stockholm, Mercat de les Flors – Barcelona si alte instituii partenere din Norvegia, Portugalia, Elvetia, Grecia si Estonia.
Pe lângă spectacolele pe care le prezintă săptămânal in cadrul stagiunii, Centrul propune proiecte in care corpul devine mediatorul unor forme multiple de exprimare si sondare a realităţii. Programul CorpoRealitati si proiectul Contaminări creează legături între practici diferite de discurs şi fac posibilă întâlnirea artiştilor, jurnaliştilor, scriitorilor si creatorilor din diverse domenii cu logici si stiluri de lucru diferite. In ideea de a le facilita contactul cu structuri ale imaginarului si instrumente de cercetare la care fac apel alţi creatori, invitaţii fiecărei etape a proiectului participa la repetiţiile, atelierele, cursurile, spectacolele si prezentările Centrului, devenind astfel martorii proceselor artistice elaborate sau aflate în starea de vulnerabilitate dinaintea fixării. Centrul devine astfel platforma unor dezbateri de fond anulând graniţele dintre artiştii vizuali, coregrafi, muzicieni, scriitori si teoreticieni proveniţi din diverse domenii ale artei.
Selecţiile de proiecte
Pentru a încuraja creativitatea, competitivitatea şi mobilitatea artistică, în afara proiectelor iniţiate şi organizate direct de Centru, acesta finanţează programe şi proiecte coregrafice prin intermediul celor două selecţii pe care le organizează în fiecare an. Astfel, profesioniştii domeniului: coregrafi, dansatori, profesori, grupuri si companii, teoreticieni, critici, fundaţii si asociaţii de profil, pot obţine finanţări, spaţii de repetiţii si sprijin logistic pentru programele şi proiectele pe care le concep.
Dincolo de cele peste 40 de programe si proiecte finanţate până in prezent, multe dintre ele fiind prezentate in premiera la CNDB, Centrul a organizat, găzduit sau sprijinit numeroase proiecte si evenimente internaţionale: "Ziua internaţionala a Dansului", "Zilele dansului German la Bucureşti" (eveniment organizat in parteneriat cu Goethe Institut), "Bucharest Biennale", proiectul Labo-Mix (organizat de Delegaţia Wallonie –Bruxelles la Bucureşti),expoziţii de fotografie, dezbateri si conferinţe, proiectii video si ateliere.
CNDB a coprodus si a susţinut creaţii ale artiştilor internaţionali: Franfurter Kuche, Isabelle Schad, Brynjar Bandlien, Mart Kangro si a preyentat in premiera in Romania citeva nume de referinta ale scenei de dans contemporan: Vera Manetro, Xavier Le Roy si Jerome Bel.
O atenţie specială este îndreptata către formarea dansatorilor si coregrafilor. Centrul organizează cursuri şi ateliere destinate profesioniştilor şi derulează un program de cursuri destinat publicului larg care doreşte să se familiarizeze cu limbajul dansului contemporan. CNDB găzduieşte ateliere de compoziţie coregrafica si improvizaţie, cursuri de management cultural si a lansat in anul 2007 un program de ateliere de dans destinat elevilor de la liceele de coregrafie.
Recunoaştere
Centrul Naţional al Dansului Bucureşti a fost remarcat la nivel internaţional pentru deschiderea si mobilitatea de care a dat dovada in proiectele sale, prin nominalizarea directorului Mihai Mihalcea de către Maison d’Europe et d’Orient din Paris la Premiul „Paris-Europe 2006”.
O alta recunoaştere a venit din partea Revistei „Cuvântul”, care detine o traditie remarcabila in spatiul romanesc: inca de la infiintare, revista a celebrat fiecare an de existenta acordind premii pentru virfurile lumii culturale. La sectiunea Marele Premiu pentru activitatea din 2006 au fost nominalizati Institutul Cultural Roman, Centrul National al Dansului – Bucuresti şi regizorul Corneliu Porumboiu. Marele Premiu a fost acordat Centrului National al Dansului, "pentru impunerea unui spaţiu cultural nou si dinamic si deschiderea unei arte cu public specializat spre zone multiple ale culturii de azi".
Folosind instrumentele şi facilităţile de care dispune pentru a susţine valoarea şi inovaţia, dinamizând întregul peisaj coregrafic şi interferenţele cu celelalte arte, Centrul Naţional al Dansului a devenit în scurt timp de la apariţia sa unul dintre cele mai generoase spatii de creaţie, dezbatere si reflecţie artistica din Bucureşti.
Adresa: TNB, B-dul Nicolae Bălcescu 2, etaj 3+4, sector 1 (acces spre Lăptăria Enache)
Telefon: + 40 (21) 318 86 76
Muzeul National Cotroceni
Muzeul National Cotroceni este o institutie axata pe reflectarea istoricului ansamblului Cotroceni, a evolutiei si transformarilor sale, survenite de-a lungul timpului. Partea medievala este reprezentata de spatiile construite in timpul domniei voievodului serban Cantacuzino (1678-1688). intre 26 mai 1679 si 24 august 1682 - date aflate in inscriptia de pe ancadramentul usii bisericii si in cea aflata langa fresca ctitorilor - au fost ridicate biserica, chiliile, casele domnesti, ansamblul acestor constructii formand manastirea Cotroceni si resedinta ctotorului ei.
Actualmente, in cadrul muzeului pot fi vizitate cuhnia (bucataria) Manastirii Cotroceni, trapeza (sala de mese) si cateva chilii, ca si pivnita mare a caselor domnesti, spatii reprezentative pentru tehnica de constructie si pentru arhitectura romaneasca de la sfarsitul secolului al XVII-lea.
inceputul epocii moderne a fost marcat, in anul 1821, de asezarea pe platoul Cotrocenilor a taberei lui Tudor Vladimirescu. in timpul revolutiei de la 1848, oastea otomana, condusa de Fuad-Efendi a ocupat Manastirea Cotroceni. Domnia lui Barbu Stirbey (1849-1856) s-a dovedit benefica zonei, domnitorul facand din casele domnesti resedinta sa de vara si trasand soseaua care va desparte parcul Palatului Cotroceni de viitoarea Gradina Botanica.
Un moment de referinta din istoria secolului al XIX-lea l-a constituit domnia lui Alexandru Ioan Cuza, resedinta domneasca de la Cotroceni devenind, din 1862, cadrul discutiilor si deciziilor care au marcat domnia reformatoare a acestuia.
Istoria regalitatii din Romania este legata si de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern folosind din iunie 1866 casele domnesti. Din initiativa sa, in anul 1893, pe locul fostelor case domnesti a inceput constructia unui palat destinat mostenitorilor coroanei - principele Ferdinand si principesa Maria. Arhitectul francez Paul Gottereau a ales pentru noul palat o rezolvare originala, care il individualizeaza. Fiecare interior incearca sa recompuna din punct de vedere decorativ un stil supus rigorilor istoriste. Asa, de exemplu s-a pastrat, intr-o forma nalterata de interventii ulterioare, ansamblul Holului de Onoare, compozitie decorativa ce aminteste de Opera din Paris, realizata de Charles Garnier, in stilul neoclasic francez. La primul etaj se afla Sufrageria Germana, decorata in stilul neorenasterii germane si restaurata conform conceptiei decorative a arhitectului Paul Gottereau. Urmeaza Salonul de Vanatoare, decorat in stilul neorenasterii italiene, Salonul Florilor, a carui decoratie murala reprezinta optiunea arhitectului restaurator si Biblioteca Regelui Ferdinand, singurul spatiu din muzeu care nu a necesitat lucrari de restaurare. in prezent, aici este expus un fond de carte, ce a apartinut familiei regale a Romaniei.
Marele Salon de Receptie reamanajat intre anii 1925-1926 de catre arhitectul roman Grigore Cerchez, in stil neoromanesc, se invecineaza si se continua stilistic cu Sufrageria Regala Cotroceni.
La etajul al doilea se pot vizita apartamentele familiei regale: Salonul Oriental folosit initial de catre Regina Maria ca atelier pentru pictura si pirogravura, urmat de Apartamentul Regal, Salonul Henrich al II-lea si Apartamentul Francez. Mai poate fi vizitat si Dormitorul Reginei Maria, restaurat conform variantei din 1929, Salonul Norvegian si camera copiilor, realizata intr-un stil francez.
intre anii 1949-1977, Palatul Cotroceni si-a schimbat destinatia, devenind Palatul Pionierilor. Dupa cutremurul din 1977, din cauza distrugerilor suferite, au inceput lucrarile de restaurare, care au durat aproximativ zece ani. in 1984, din ordinul lui Nicolae Ceausescu a fost demolata biserica Manastirii Cotroceni, in prezent fiind reconstruit numai pronaosul fostei biserici.
Din 12 iulie 1991, prin hotarare guvernamentala, in aripa veche a Palatului Cotroceni functioneaza Muzeul National Cotroceni, care a fost deschis publicului vizitator la 27 decembrie 1991.
Astazi Muzeul National Cotroceni este o institutie de prim rang in peisajul cultural al Bucurestiului, unde au loc periodic importante evenimente culturale - seri muzeale, expozitii, concerte, lansari de carte. Pentru a incununa eforturile colectivului de muzeografi, in anul 1994, Muzeul National Cotroceni a primit pemiul "European Museum of the Year Award - Special Commendation".
Muzeul National Cotroceni poate fi vizitat de marti pana duminica, intre orele 9.30 - 16.30 (cand intra ultimul grup sau ultima persoana programata), in urma unei programari telefonice la numarul de telefon:317.31.17 sau prin e-mai: vizitare@aim.com
Ghidajul este asigurat in limba romana, engleza, franceza, germana, spaniola, atat pentru grupuri, cit si pentru persoane individuale.
Tarife de vizitare:
- vizitatori romani: 10 lei/ persoana
- vizitatori straini: 10 lei + 10 lei ghidajul / total - 20 lei / persoana
- tarif redus pentru elevi, studenti si pensionari: 5 lei / persoana
Adresa: Bulevardul Geniului, nr. 1, Sector 6, Bucuresti
Telefon: Secretariat: 317.31.00, Relatii Publice: 317.31.0
Muzeul National de Arta al Romaniei
Muzeul National de Arta al Romaniei este amplasat in zona centrala a Bucurestiului, in cladirea fostului palat regal, edificiu semnificativ pentru arhitectura bucuresteana a secolelor XIX-XX. Vechiul palat al regelui Carol I (1866-1914) s-a dezvoltat pe parcursul catorva decenii. Palatul isi datoreaza aspectul sau de astazi transformarilor radicale intreprinse in vremea si sub directa indrumare a regelui Carol II (1930-1940), care initiaza lucrari de reconstructie si amplificare a edificiului.
Bogatul si valorosul patrimoniu pe care muzeul il adaposteste este organizat in doua galerii : Galeria de Arta Europeana si Galeria Nationala, care cuprinde Galeria de Arta Veche Romaneasca si Galeria de Arta Romaneasca Moderna.
Galeria de Arta Europeana are ca nucleu colectia de arta a regelui Carol I. Operele expuse ilustreaza principalele scoli artistice: italiana, germana, austriaca, spaniola, flamanda, olandeza si franceza. Artisti precum Tintoretto, Cranach cel Batran, Brueghel, El Greco, Rembrandt, Rubens, Monet si Rodin ofera posibilitatea explorarii universului artistic al secolelor XVI-XX. in perioada noiembrie 2006 – mai 2007 Galeria de Arta Europeana este temporar inchisa pentru lucrari de restructurare si reamenajare.
Galeria de Arta Veche Romaneasca include piese din provinciile istorice (tara Romaneasca, Moldova si Transilvania) datand din secolele XIV-XIX. Printre acestea se numara fragmente de fresca, icoane, broderii, manuscrise miniate, orfevrarie, sculptura in lemn si piatra. Galeria cuprinde si un Tezaur, unde sunt expuse piese laice si de cult din metale pretioase.
Galeria de Arta Romaneasca Moderna cuprinde lucrari de pictura si sculptura din primele decenii ale secolului al XIX-lea pana la mijlocul secolului al XX-lea. Creatia artistica romaneasca este reprezentata atat de maestri cum ar fi Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, stefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Constantin Brancusi sau Dimitrie Paciurea, cat si de artisti valorosi mai putin cunoscuti.
Adresa: Calea Victoriei, nr. 49-53, cod 010063, Bucuresti
Telefon: 00 40 21 314 81 19; 00 40 21 313 30 30 fax: 00 40
