in arhiva

00:00:16- 00 0000 | MUZEUL NAŢIONAL DE ARTĂ AL ROMÂNIEI | Alba Iulia

ÎNTÂLNIRE CU REMBRANDT

...de MUZEUL NAŢIONAL DE ARTĂ AL ROMÂNIEI

Întâlnire cu Rembrandt – 400 de ani de la naşterea artistului. Pictură, desen, gravură din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României şi Bibliotecii Academiei Române

Muzeul Naţional de Artă al României are plăcerea să vă invite joi, 18 mai 2006, începând cu orele 11.00, la conferinţa de presă organizată cu prilejul deschiderii expoziţiei aniversare Întâlnire cu Rembrandt – 400 de ani de la naşterea artistului. Pictură, desen, gravură din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României şi Bibliotecii Academiei Române, realizate cu sprijinul Ambasadei Regatului Tărilor de Jos la Bucureşti. La conferinţă vor participa E.S. domnul Jaap Werner, Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti, doamna Roxana Theodorescu, director general al Muzeului Naţional de Artă al României, şi organizatorii expoziţiei: doamna Dana Crişan şi doamna Mariana Dragu - specialişti ai Muzeului Naţional de Artă al României – şi doamna Cătălina Macovei, specialist din partea Bibliotecii Academiei Române. În cadrul conferinţei de presă reprezentanţii mass-media vor beneficia în avanpremieră de o prezentare a expoziţiei realizată de un muzeograf.

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 18 mai 2006, la orele 18.00, în prezenţa doamnei Roxana Theodorescu, director general al Muzeului Naţional de Artă al României, şi a E.S. domnul Jaap Werner, Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti. Accesul la vernisaj se face numai pe bază de invitaţie. Presa interesată de eveniment este rugată să se acrediteze la telefon 314.81.19.

Data vernisajului – 18 mai – coincide cu Ziua Internaţională a Muzeelor, ocazie cu care vizitatorii beneficiază de intrare liberă în galeriile şi expoziţiile muzeului.

Expoziţia aniversară Întâlnire cu Rembrandt – 400 de ani de la naşterea artistului. Pictură, desen, gravură din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României şi Bibliotecii Academiei Române este totodată şi prima expoziţie monografică Rembrandt din România.

Expoziţia îşi propune să ilustreze creaţia lui Rembrandt şi larga ei influenţă asupra contemporanilor printr-o selecţie de 120 de lucrări din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României şi ale Bibliotecii Academiei Române, alcătuită din 8 picturi, 4 desene şi 100 de gravuri.

Lucrările de pictură din expoziţie ilustrează fenomenul academiei Rembrandt, prin prezenţa câtorva pânze ale unora dintre elevii săi (Govert Flinck, Samuel van Hoogstraten, Bernardo Kiel) şi ale atelierului, alături de compoziţia Haman în faţa Esterei, binecunoscută capodoperă a Muzeului Naţional de Artă al României, a cărei apartenenţă la opera lui Rembrandt a fost elucidată graţie cercetărilor fundaţiei Rembrandt Research Project din Amsterdam. Faptul că această compoziţie comportă două straturi cronologic diferite, o primă variantă pictată de Rembrandt în jurul anului 1635 şi o a doua executată de un elev care se presupune că a reluat subiectul sub supravegherea maestrului în anii 1660, face din ea un bun exemplu pentru complexitatea fenomenului moştenirii rembrandtiene.

Opera de gravor a lui Rembrandt este foarte bine reprezentată în expoziţie printr-o selecţie de 100 de lucrări inedite ce provin în marea majoritate din colecţia Bibliotecii Academiei Române. Patrimoniul de gravuri realizate de Rembrandt aparţinând Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române s-a constituit în principal din donaţiile a doi importanţi colecţionari români: arhitectul Gheorghe Balş (1868-1934) şi istoricul de artă George Oprescu (1881-1969). Tematica abordată de Rembrandt în gravură cuprinde scene biblice şi de gen, portrete şi autoportrete, peisaje şi nuduri. Tehnica preferată de artist este gravura în acvaforte şi gravura cu acul pentru accentuarea unor porţiuni. Modul în care Rembrandt combină cele două procedee a fost considerat total nonconformist, iar faptul că el s-a ocupat nu numai de gravare, ci şi de imprimarea planşelor face ca tirajele timpurii ale gravurilor lui să fie extrem de preţioase. În expoziţie sunt prezente cu precădere exemplare imprimate în secolele XVII – XVIII.

Un foarte util ghid pentru parcurgerea expoziţiei îl constituie catalogul ce cuprinde un eseu privind tradiţiile artei lui Rembrandt realizat de Gary Schwartz, studii despre atelierul-academie Rembrandt şi despre opera sa de gravor, informaţii despre cei doi colecţionari români ai stampelor sale, precum şi un capitol inedit despre expertiza picturii Haman în faţa Esterei, finalizată în 1991 de către cercetătorii fundaţiei Rembrandt Research Project.

O sală a expoziţiei va fi dedicată proiecţiilor de filme documentare având ca subiecte maniera de lucru a lui Rembrandt, pictura olandeză şi restaurarea unor pânze, printre care şi Haman în faţa Esterei.

Totodată, expoziţia va constitui în luna iunie cadrul de desfăşurare al mai multor manifestări pentru public organizate de Secţia Educaţie, Comunicare şi Proiecte Culturale, precum: programele pentru familii, Vizita de la ora cinci sau Rendez-vous-ul cultural.