27 Septembrie 2006 | Muzeul Naţional de Artă al României, Sufrageria Regală, | Alba Iulia

Antoine Bourdelle (1861-1929) vector al modernităţii. Bucureşti-Paris, o prietenie fr

...de Muzeul Naţional de Artă al României

Durata: 27 septembrie 2006 – 28 ianuarie 2007

Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Sufrageria Regală, Calea Victoriei 49-53

Telefon 314.81.19, 313.30.30

Program de vizitare: miercuri – duminică 11.00 – 19.00 (mai-septembrie)

10.00 – 18.00 (octombrie-aprilie)

Gratuit: prima miercuri din lună

Muzeul Naţional de Artă al României şi Ambasada Franţei la Bucureşti au plăcerea să vă invite marţi, 26 septembrie, orele 11.30, la conferinţa de presă organizată cu prilejul deschiderii expoziţiei ”Antoine Bourdelle (1861-1929) vector al modernităţii. Bucureşti-Paris, o prietenie franco-română”, expoziţie aflată sub înaltul patronaj al Domnului Jacques Chirac, Preşedintele Republicii Franceze şi al Domnului Traian Băsescu, Preşedintele României şi inclusă în seria manifestărilor pregătite de Muzeul Naţional de Artă al României cu ocazia Anului Francofoniei în România.

La eveniment vor participa Doamna Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului Naţional de Artă al României, Doamna Juliette Laffon, Director al Muzeului Bourdelle din Paris, Domnul Hervé Bolot, Ambasadorul Franţei în România.

Vernisajul expoziţiei - va avea loc miercuri, 27 septembrie, orele 12.00, în prezenţa Domnului Bertrand Delanoë, Primarul Parisului, a Domnului Adriean Videanu, Primarul Bucureştiului, a Doamnei Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului Naţional de Artă al României, a Doamnei Juliette Laffon, Director al Muzeului Bourdelle din Paris şi a Domnului Hervé Bolot, Ambasadorul Franţei în România.

Accesul la vernisaj se face numai pe bază de invitaţie. Presa interesată de eveniment este rugată să se acrediteze la numărul de telefon 314 81 19.

Vernisajul expoziţiei va avea loc cu ocazia deschiderii Sommet-ului Francofoniei la Bucureşti. Realizată în colaborare cu Muzeul Bourdelle din Paris, expoziţia prezintă lucrări ale marelui sculptor francez grupate tematic, propunându-şi totodată să ilustreze şi legăturile lui Antoine Bourdelle cu România, în special prietenia cu Anastase Simu, colecţionar al operelor acestuia. Influenţa lui Bourdelle asupra artei româneşti este evidenţiată prin includerea în expunere a unui grup de lucrări semnate de cinci dintre elevii săi români: Irina Codreanu, Margareta Cosăceanu-Lavrillier, Céline Emilian, Mihai Onofrei şi Vasile Vasiliu-Falti.

Evenimentul propune în premieră publicului român 67 de opere aparţinând lui Antoine Bourdelle (sculpturi în bronz, în ipsos, în marmură şi lucrări de grafică), alături de 9 fotografii executate de artist în timpul lucrului şi de cele 17 sculpturi ale discipolilor săi români. Cele mai multe dintre lucrări provin de la Muzeul Bourdelle din Paris, celelalte făcând parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, păstrătorul operelor lui Bourdelle din colecţia fostului muzeu Simu, primul muzeu particular din România.

Expoziţia ilustrează evoluţia artei lui Bourdelle de la opere din tinereţe, în care se regăseşte influenţa lui Rodin, până la cele de maturitate, caracterizate prin monumentalitate şi economia mijloacelor de expresie, multe dintre operele expuse având ca sursă de inspiraţie mitologia greacă. Din această categorie face parte şi celebra lucrare Heracles arcaş, a cărei primă versiune a fost realizată în 1909. Sculptura a avut un ecou considerabil în momentul expunerii sale la Salonul Societăţii Naţionale a Artelor Frumoase din Paris, în 1910, aducându-i autorului faimă, creaţia rivalizând prin îndrăzneala concepţiei cu operele lui Rodin.

Ruptura estetică de Rodin este evidentă în sculptura Capul lui Apollo (1909), pe care Bourdelle a considerat-o întotdeauna una dintre cele mai bune opere ale sale. Tema mitologică şi patina aurie trimit la un timp arhaic, în vreme ce structurarea sintetică anticipează viitoarele compoziţii cubiste.

În expoziţie sunt prezente şi câteva studii în bronz realizate de Bourdelle pentru diferite monumente: Monumentul luptătorilor şi apărătorilor regiunii Tarn-et-Garonne din 1870-1871 (1895-1902), din Montauban, Monumentul Alvear (1913-1923), din Buenos Aires, comandat în 1913 de Republica Argentina ca un omagiu adus generalului Alvear, Monumentul lui Adam Mickiewicz şi Teatrul Champs-Élysées (1910-1913) din Paris.

Expoziţia prezintă trei dintre efigiile dedicate lui Beethoven - figură ce l-a inspirat deseori în creaţia sa pe artistul francez: Beethoven pe gânduri, Patetica, Capul lui Beethoven, zis Hébrard. De altfel, prima achiziţie Bourdelle facută de Anastase Simu este masca lui Beethoven (prezentată în expoziţie) şi a fost cumpărată în 1908.

O importanţă deosebită în expunere o au şi busturile soţilor Simu, realizate în marmură. Bustul Elenei Simu, comandat de Anastase Simu lui Bourdelle în 1913, a suscitat admiraţia unanimă a criticii şi a publicului la Salonul Naţional de la Paris, în aprilie 1914. Acesta este momentul în care debutează corespondenţa şi prietenia dintre Bourdelle şi Simu, care va fi întreruptă de moartea sculptorului. Colecţia Simu a fost donată statului român în 1927. După 1948 o parte importantă a colecţiei a intrat în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, muzeul Simu fiind demolat în 1964.

Expoziţia de faţă este organizată în Sufrageria fostului Palat Regal, spaţiu care păstrează decoraţia originară din perioada interbelică, atunci când regele Carol al II-lea i-a încredinţat arhitectului Niculae Nenciulescu lucrările de refacere a clădirii Palatului.

Sursa: