06 Octombrie 2008 | Bar Ramada-Majestic |

Cantareata cheala

Luni, 6 octombrie 2008, la ora 11.00, in cadrul obisnuitelor intalniri cu publicul de la barul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din Bucuresti, Teatrul National Radiofonic organizeaza auditia spectacolului "Cantareata cheala" de Eugène Ionesco, traducere de Vlad Russo si Vlad Zografi, adaptarea radiofonica: Felicia Pinte, regia artistica: Gavriil Pinte.

      Spectacolul se incadreaza intr-o serie mai ampla de manifestari, ce marcheaza implinirea, in 2009, a 100 de ani de la nasterea dramaturgului.

      In "Cantareata cheala", indoilelile, angoasele, incomunicabilitatea iau forme burlesti si patetice. Doua cupluri cu o viata de o platitudine cumplita, inecata in plictiseala, dezvolta simptomele si starile de spirit ale alienarii. Piesa ce dateaza din 1950 se mai numeste si "Englezeste fara profesor", nucleul tragicului constand in degradarea relatiilor umane, pornita, inainte de toate, din negatia cuvantului, din dinamitarea limbajului.

      Banalul este proclamat cu vehementa, goliciunea este demascata cu un zguduitor cinism. Vorbele goale si formularile obtuze ascund parodia vietii, ruptura semnificantului de semnificat, in contextul vorbirii curente si denota conditia imprecisa a omului, totala nesiguranta in care existam. Criza limbajului, a ideii, a sensului, ivita din vehicularea atator clisee, echivaleaza de fapt cu o criza umana de nedepasit si exprima elementul bizar care domina viata, faptele, relatiile instalate in existenta cotidiana.

      "In „Cantareata cheala” – nota Eugene Ionesco –, prima mea piesa, care incerca sa fie initial o parodie a teatrului si, astfel, o parodie a unei anumite purtari omenesti, afundandu-ma in banal, ducand pana la capat, pana la limitele din urma, cliseele cele mai tocite ale limbajului de toate zilele, am incercat sa ajung la exprimarea ciudateniei in care-mi pare ca pluteste toata existenta. Tragic si farsa, prozaism si poetic, banal si straniu, iata poate principiile contradictorii care alcatuiesc temeiurile unei constructii teatrale posibile (caci nu exista teatru decat daca exista antagonisme)".

      Virtutile limbajului non-conventional, exprimat in nuditatea lui, au fost valorificate prin excelente echivalente radiofonice. Prezenta naratorului in actiune creeaza un efect de distantare brechtiana, lucida si ironica.

      Comentariul regizorului, atitudinea sa fata de toata acea lume a golului, gandurile de dincolo de textul rostit se simt la tot pasul. Jocul cu efectele acustice accentueaza viziunea irationalului, absurdul, dinamitarea conventiilor.

      In distributie: Rodica Mandache, Mircea Constantinescu, Emilia Popescu, Dan Condurache, Gabriela Popescu, Petre Lupu, Antoaneta Zaharia. Regia de studio: Milica

Sursa: