18:00:00- 02 Aprilie 2009 | Muzeul Taranului Roman sala Oaspeti |

Europenii necunoscuţi - 10 minorităţi răspândite prin Europa şi adunate în

...de Kurt Kaindl

KURT KAINDL s-a nascut în 1954 la Gmunden, a studiat germanistica precum si publicistica si stiintele comunicarii in Salzburg. A predat istoria si teoria fotografiei de presa la Universitatile din Salzburg, München, Bamberg si la „Georgia State University” in Atlanta. A publicat diverse lucrari cu privire la istoria fotografiei austriece. Este co-fondatorul Galeriei Forohof din Salzburg și editorul „Edition Fotohof im Otto Müller Verlag” (Ediției Fotohof la Editura Otto Müller). Trăieşte şi lucrează ca fotograf şi expert media în Salzburg.
Invitaţi: Kurt Kaindl, Karl-Markus Gauss, Vintilă Mihăilescu, Ioana Popescu
Expozitia poate fi vizitata pana pe 6 aprilie, de marti pana duminica, între 10:00 şi 18:00, la Sala Oaspeti.
Intrarea libera
Împreună cu fotograful Kurt Kaindl, Karl Markus Gauß a călătorit în multe părţi ale Europei, adesea la marginile acesteia, pentru a se documenta asupra vieţii acelor minorităţi care sunt tot mai puţin prezente în discursul european. Totuşi, aceste minorităţi sunt dovada faptului că, după cum spunea compozitorul Gustav Mahler, tradiţia nu înseamnă a idolatriza cenuşa, ci a transmite flacăra.
Joi, 2 aprilie, de la ora 18.00, expoziţia Europenii necunoscuţi va fi cadrul de desfăşurare a atelierului Minorităţile europene şi contribuţia lor la cultura Europei, unde vom încerca să aflăm mai multe despre arbăreşii din Calabria, aromânii din Macedonia, degheşii şi ţipterii din Slovacia, sefarzii din Sarajevo, sorbii din Lausitz, asirienii din Suedia, gottscheenii din Slovenia, germanii de la Marea Neagră şi germanii memel din Lituania.
În ultimii ani, fotograful Kurt Kaindl împreună cu scriitorul Karl-Markus Gauß au călătorit mult în regiunile de margine ale Europei pentru a vizita la faţa locului unele dintre cele mai mici naţiuni şi minorităţi culturale. Este vorba de grupuri de popoare care nu au ca deziderat un stat naţional propriu şi care totuşi au reuşit să-şi impună limba proprie şi particularităţile culturale: grupa de origine slavă a sorbilor din Germania; grupa de limbă germană a gottscheen-ilor din Slovenia; grupa romanică a aromânilor din Balcani şi cea originară din Balcani a arbăreșilor albanezi din sudul Italiei; ultimii descendenţi ai evreilor spanioli, sefarzii, care au fost alungaţi în 1492 din Peninsula Iberică şi care s-au stabilit în bazinul Mării Mediterane, de exemplu şi în Sarajevo, unde au format o comunitate mare.
Pe parcursul sejururilor lungi în mijlocul acestor popoare, fotograful şi autorul au discutat cu reprezentanţii politici şi culturali ai acestora, dar mai ales au reuşit să fotografieze şi să documenteze spaţiul în care aceştia îşi duc viaţa la ţară sau în oraş, precum şi cultura lor zilnică, sărbătorile şi petrecerile.
Fotografiile ne conduc într-o altă Europă, în care grupe etnice încearcă să se impună şi care totuşi trec zilnic pragul între două culturi. Şi asta, deoarece aceste popoare nu ar accepta niciodată strâmtoarea unui stat naţional. În mod paradoxal tocmai ei, cei pe care nu-i cunoaşte aproape nimeni, sunt nu doar martorii unei Europe uitate, ci şi catalizatorii unei Europe a viitorului, în care nu mai există graniţe naţionale, dar în care nu se nasc culturi monolitice, ci se dezvoltă o varietate etnică, religioasă, lingvistică şi culturală.

Sursa: newsletter@muzeultaranuluiroman.ro