in arhiva

01 Aprilie 2008 | Fundatia Calea Victoriei |

Fabuloasa lume a taranilor, un atelier interactiv cu etnologul Laura Jiga Iliescu

Fundatia Calea Victoriei va invita, incepind cu 01 aprilie, orele 18:30, la un atelier interactiv de etnologie si folclor romanesc organizat in 8 intalniri

Locuim în Bucureşti. Suntem, aşadar, persoane urbane, sau, în orice caz, pe cale de a deveni din ce în ce mai urbani şi globali, depărtându-ne tipologic (nu neapărat şi afectiv) de lumea bunicilor de la ţară.

Vă propun să vorbim despre lumea ţăranilor de odinioară, altfel decât o vedem la televizor, altfel decât kitchul folclorul contraatacă, dar şi altfel decât propun discursurile patriotic bombastice şi paseiste, la fel de urâte, de care ne izbim atât de des.

Nu facem nimic, nici măcar nu putem exista în afara spaţiului şi a timpului. De aceea am gândit discuţiile noastre pornind de la structura pe care o alcătuiesc în viziunea tradiţională aceste două dimensiuni care ne definesc cultural şi religios deopotrivă ca indivizi şi societate.

Vă voi povesti ce am citit prin cărţi, dar şi ce am întâlnit eu însămi prin satele din România. Căci viziunea asupra spaţiului şi timpului, asupra lumii văzute şi nevăzute se exprimă prin legende, basme, snoave, dar şi prin dans, credinţe, obiceiuri şi imagini. Vom vorbi, ne vom plimba, vom vedea filme şi vom asculta muzică. Şi voi aştepta cu interes poveştile voastre.

1. Scurtă introducere despre trăirea sacrului.
SPAŢIUL. VALORIFICĂRI ALE SEGMENTELOR SPAŢIALE:

Locul bun, locul rău/sacru pozitiv, sacru negativ. Purificarea locului rău (aici am putea încerca rediscutarea baladei Mănăstirea Argeşului)
Ritual de întemeiere-ritual de purificare şi protecţie (brazda circlară)

SPAŢIUL LOCUIT. CASA

Rituri de construcţie
Spaţii speciale: vatra, peretele de răsărit
Curtea, acareturile, grădina (florile)
Comunicarea cu ceilalţi: vecinătatea , aşezările
Biserica, cimitirul, şcoala, cârciuma
Întâlniri, nedei şi hramuri; târgul de fete
Intimitatea, protecţia şi comunicarea cu exteriorul
Rituri protectoare (inclusiv povestitul basmelor)
Ospeţia (mai mult decât un clişeu)
Moşia satului.
Hotare: semne de hotar, jurământul de hotar, bătaia copiilor

2. Drumul si calatoria, cunoaştere şi pericole

Ce fel de călătorii făceau ţăranii (la oraş, în armată, la hramuri, pelerinaj)
Pregătiri de călătorie, cum se călătorea
Răscrucea (locul nimănui – haos, sacru malefic; farmece; pericol contracarat prin cruci), fântâna, merindarul.
Calea apelor; răscrucile apelor; balaurii şi fântânile

LUMEA DE DINCOLO şi călătoria d’albului de pribeag: cîntecul ritual la căpătâiul morţilor

Calea din dreapta, copac, fântâna cu scaunul de odihnă, Maica Domnului, cartea cu vii şi morţii, animale călăuze, apa; pericole.
Ajutorul celor vii; ce sunt pomenile
Praznice de pomenire şi comunicare
Strigoi, moroi, vampiri
Umina

3. GEOGRAFIE MITICĂ, IMAGINARĂ ŞI REALĂ

Raiul, iadul
Marginea lumii, Apa Sâmbetei
Paradis terestru
Celelalte tărâmuri
Solomonarii
Cărţi, pictură religioasă
Cum se face că lumea arată aşa. Legende. Fârtatul şi nefârtatul, crucea. Munţii şi văile

4. TIMPUL
Ordonarea şi conştientizarea curgerii timpului: circular (calendar, repetitivitate) şi linear (viaţa de om, istoria lumii, timpul erei creştine)

Calendarul civil, valorificarea segmentelor de timp prin sacralizare – calendar religios (calendarul creştin ortodox are începutul anului la 1 septembrie; cel catolic, în prima duminică după 30 decembrie
Reacţia ţăranilor la reforma calendaristică
Sărbătoarea nu este serbare

OBICEIURI DE PESTE AN Buna vestire, ziua cucului

Crăciunul
Ceata de colindători, colinde (Mioriţa colind ) şi cântece de stea, teatru popular
Schimbul de daruri
Descolindatul
Bradul
Un altfel de Moş Crăciun
Anul nou, teatru şi măşti

5. Paştele, vopsirea ouălor, deschiderea cerului