Hrana

Suntem ceea ce gandim, faptuim, vorbim, visam. Dar in substanta noastra vie, suntem ceea ce mancam. Ingerii nu mananca, se prefac doar. Noi suntem carne si sange de animal sacrificat, ne hranim prin violenta si moarte, suntem lapte de femeie, de oaie, de vaca, hrana dulce si blanda, suntem rod de plante ucise ca graul sau culese fara durere, ca marul si ciuperca. Suntem, simbolic vorbind, animalul ucis sau planta chinuita, ingropata, secerata, trecuta prin foc, materia martir care capata putere prin sacrificiu initiatic.

    Muzeul Taranului Roman lanseaza o noua provocare: un singur vernisaj, doua expozitii; o singura tema, doua viziuni; un singur muzeu, doua lumi.
    Va asteptam de Sfintii Apostoli Petru si Pavel la ora 12.00 sa ne regasim sub semnul Hranei.
    Hrana care leaga – o noua sala care intregeste expunerea permanenta a muzeului.
    Hrana taraneasca – expozitie temporara, pana pe 29 septembrie, in Sala Oaspeti.

                                                "Cand ma rastignira
                                                 ’N cruce
                                               De mar dulce,
                                                 Piroaie-mi batura
                                               Prin palme,
                                               Prin talpe,
                                               Piroaie de fier,
                                               Tinte de otel"

La mesele rituale de nunta, ursitori, botez, inmormantare, pomeniri, alimentul este deopotriva hrana si ofranda.

                                                "S-unde le batea
                                                 Sangele curgea
                                                 Tot vin se facea"

De la Caderea „alimentara” in pacat si pana la Mantuirea prin hrana sfanta, parcurgem un urcus programat de stramosi, intesat de prescriptii si proscriptii, cu mese abundente, excesive si cu mese deliberat sarace. Chiar atunci cand ne hranim pur si simplu in fiecare zi, ritmul meselor este fixat de traditie. Nu poti manca in orice loc, nu poti arunca oricum resturile.

                                                "S-unde ma-ncingea
                                                 C-un brau de macesi,
                                                 S-unde ma strangea
                                               Sudoarea-mi curgea
                                                 Tot grau se facea."

Prozaica indeletnicire a “luatului” mesei de tarani pare o sarbatoare. O sarbatoare laica, cu fermecatoare si rigide tipicuri aristocratice, o sarbatoare religioasa inceputa sub semnul crucii facut pe paine inainte de a o frange, sfarsita cu o rugaciune adresata lui Dumnezeu multumind pentru indestulare.

                                                "Si-n cap ca-mi punea
                                                 Comanac de spini,
                                                 Negri maracini.
                                                 S-unde mi-l dregea
                                                 Lacrami ca-mi curgea,
                                                 Tot mir se facea."

Cei vechi nu pareau sa fie obsedati de aportul caloric sau de vitamine. Masa lor nu era niciodata profana. Era sfanta chiar si in afara sarbatorii. Mancand, ei intrau in relatie cu universul vazut si nevazut. Mancarea te leaga.

                                                "D-atuncea s-a fapt
                                                 Vinul.
                                                 Si cu mirul.
                                                 Rumenul graul:
                                                 Graul la crestini,
                                                 Mirul la batrani,
                                                 Vinul la norod.
                                                 Buna vremea-n casa,
                                                 Boieri dumneavoastra."

Sursa:

219 vizualizari Versiunea de print Tipareste articolul Trimite pe email Trimite unui prieten Comenteaza ( 20 )